Când vine vorba de aditivi alimentari, în general sunt orice mai puțin naturali, atât în ceea ce privește alcătuirea lor, cât și motivul pentru care sunt folosiți. Aditivii alimentari sunt de obicei adăugați pentru a ajuta la procesarea și păstrarea produselor. Când mergeți la super-market…stați vreodată să vă gândiți că toate alimentele acelea sunt făcute ca să stea pe rafturi mult timp?

 

Eu personal mă duc din ce în ce mai rar la supermarket, deoarece îmi cumpăr majoritatea alimentelor de la o fermă organică, iar restul lucrurilor mi le comand online. Dar când mă duc, nu pot să nu observ ce înșiră oamenii pe banda rulată a casei. O persoană obișnuită cumpără în jur de 80% hrană procesată! Dar ceea ce nu realizează oamenii, este pericolul pe care aceste alimente îl prezintă pentru sănătatea noastră!

 

Lăsând la o parte faptul că o alimentație bazată pe alimente procesate nu este deloc sănătoasă, deoarece lipsește corpul de nutrienții esențiali – pe care cel mai bine îi obține din consumul de alimente crude, neprocesate – toate aceste produse conțin și numeroși aditivi alimentari care sunt toxici.

 

Iată câțiva dintre acești aditivi:

 

1.MONOGLUTAMAT DE SODIU (MSG sau E621)

 

MSG-ul este un amino acid folosit pentru a îmbogăți aromele. El nu e folosit pentru a asezona mâncarea, precum sarea sau piperul, ci chiar sporește aroma mâncărurilor, făcând carnea procesată, conservată sau congelată să aibe gust proaspăt și să miroasă mai bine. Deși beneficiile sale pentru industria alimentelor este destul de evidentă, acest aditiv alimentar ar putea fi un mare pericol pentru sănătatea noastră.

 

A fost inventat în 1908 de un japonez, Kikunae Ikeda, care a identificat o substanță naturală din algele marine, care sporește gustul. Din acea substanță au fost capabili să creeze aditivul MSG, iar Ikeda cu partenerul său au mers mai departe și au fondat corporația Ajinomoto, unul dintre cei mai mari producători de MSG, dar și producători de farmaceutice.

 

Din punct de vedere chimic, MSG este alcătuit din 78% acid glutamic liber, 21% sodiu și până la 1% contaminanți. E o concepție eronată faptul că MSG-ul este o aroma. În realitate nu are deloc gust,  dar atunci când îl consumi, ai impresia că mâncarea are gust mai bun.

 

În 1959, FDA (Food and Drugs Administration) din America a etichetat MSG-ul drept “Recunoscut ca fiind în general sigur” și a rămas așa de atunci. Dar, a fost un semnal de alarmă când 10 ani mai târziu, sindromul cunoscut sub numele de “sindromul restaurantului chinezesc” a intrat în literature medicală, descriind numeroase efecte secundare, de la amorțeală la palpitații, resimțite de oameni după ce au consumat MSG.

 

MSG este cunoscut drept o excitotoxină, o substanță care supra-excită celulele până la punctul de degradare sau moarte, cauzând deteriorarea creierului în diferite grade, cu posibilitatea de a duce la dezvoltarea sau la agravarea dificultăților de învățare, Alzheimer, Parkinson, și multe altele. Doctor Russell Blaylock, neurolog și autor explică tocmai acest lucru în cartea sa “Excitotoxine: Gustul care Ucide” (Excitotoxins: The Taste that Kills). Consumul regulat de MSG, potrivit mai multor studii, poate avea efecte secundare printre care: depresie, dezorientare, deteriorare oculară, oboseală, dureri de cap și obezitate. Alt factor important în ceea ce-l privește este că afectează căile neuronale din creier și “decuplează” funcția de “mă simt plin” – astfel contribuind la creșterea în greutate.

 

O parte din problemă este faptul că acidul glutamic liber este același neurotransmițător pe care creierul, sistemul nervos, ochii, pancreasul și alte organe, îl folosesc pentru a iniția diferite procese în creier (1). Până și FDA declară:

 

Studiile arată că organismul utilizează glutamatul, un amino acid, drept un transmițător de impulsuri nervoase în creier și că există țesuturi și în alte părți ale corpului care reacționează la glutamat. Funcțiile anormale ale receptorilor de glutamat au fost corelate cu boli neurologice precum Alzheimer sau Horea lui Huntington. Injectarea cu glutamat în animalele de laborator a rezultat în deteriorarea celulelor nervoase din creier.”

 

Deși FDA continua să susțină că mâncatul de alimente cu MSG nu cauzează aceste efecte grave, mulți experți susțin contrariul. Potrivit doctorului Blaylock, numeroși receptori de glutamat au fost găsiți atât în sistemul conductor electric al inimii, cât și în însăși mușchiul ei. El spune: “Când se consumă un exces de excitotoxine din alimente, precum MSG, izolat și concentrat de proteină hidrolizată, arome naturale, cazeinat de sodium și aspartam, acești receptori de glutamat sunt supra-stimulați, producând aritmii cardiace. Când nivelul de magneziu este scăzut, ca în cazul atleților, receptorii de glutamat sunt atât de sensibili încât chiar și un nivel scăzut de excitotoxine poate rezulta în artimii cardiace și chiar moarte.”

 

Numeroase efecte adverse au fost corelate cu consumul de MSG, inclusiv: obezitate, deteriorarea vederii, dureri de cap, oboseală și dezorientare, depresie.

 

Mai mult, chiar și FDA recunoaște că “efectele pe termen scurt”, cunoscute sub denumirea de Complexul de simptome MSG, pot afecta oamenii care consumă prea mult și pe cei cu astm. Printre aceste simptome se numără: amorțeală, senzație de arsură, furnicături, presiune sau încordare facială, dureri în piept sau dificultăți de respirare, dureri de cap, puls crescut, oboseală, slăbiciune.

 

Se găsește în: dresinguri de salată, cipsuri, supe, biscuiți, condimente, alimente congelate, și multe altele.

 

2.SIROPUL DE PORUMB SAU GLUCOZĂ/FRUCTOZĂ

 

Este un îndulcitor artificial extrem de procesat care a ajuns unul dintre cele mai folosie ingrediente pentru îndulcirea alimentelor și a băuturilor. Siropul de porumb te “ajută” să iei mai repede în greutate, mărește nivelul de colesterol rău sau colesterol LDL și contribuie la dezvoltarea diabetului și a deteriorării țesutului (asta ca să numim doar câteva efecte nocive). Amestecul de chimicale folosite în acest sirop introduce și mercurul în ecuație, despre care s-a demonstrat că provoacă leziuni cerebrale printre consumatori.

 

Deși este similar din punct de vedere chimic cu zahărul de masă (sucroză) este o alternative mai ieftină, o formă de glucoză foarte procesată convertită în fructoză (tipul de zahăr care se găsește în mod obișnuit în fructe). Unele studii ne arată că inhibă leptina – hormonul responsabil cu transmiterea semnalului către creier că ești plin – întocmai precum MSG-ul.

 

Și deși unii oameni spun că “n-are ce să-ți facă rău, e doar zahăr”, un lucru este clar: prea mult zahăr vă va afecta corpul în numeroase feluri, inclusive prin creșterea riscului de diabet, obezitate și alte afecțiuni metabolice. Pentru mai multe detalii, citiți articolul acesta.

 

Se găsește în alimente precum: alimente procesate, bomboane, iaurturi, dresinguri de lasată, legume conservate, cereale, sucuri.

 

3.ASPARTAM (E951)

 

Este un îndulcitor artificial care se găsește adesea în alimente cu eticheta de “dietetic” sau “fără zahăr”. Aspartamul nu este numai un cancerigen dar și o neurotoxină periculoasă. Controversa în jurul său s-a stârnit din anii 70, când studiile făcute pe șobolani arătau că poate cauza tumori cerebrale.

 

Aspartamul este alcătuit din acid aspartic și fenilalanină. Aceasta din urmă a fost modificată sintetic pentru a purta o grupare metil, care este responsabilă pentru gustul dulce al aspartamului. Legătura fenilalalină-metil, numită ester metilic, permite grupării metil din fenilalanină să se descompună cu ușurință și să formeze metanol. În fruncte și legume, metanolul este legat de o fibră numită pectină care-i permite să treacă cu siguranță prin tractul digestiv. Cu toate acestea, în cazul aspartamului, metanolul nu este legat de nimic care să-l ajute să fie eliminat din organism.

 

Aspartamul produce metanol când este în interiorul organismului care apoi se convertește în formaldehidă. Deși adesea se crede că acidul formic este problema cu aspartamul, de fapt este această formaldehidă, o neurotoxină periculoasă și un cancerigen. Potrivit Agenției De Protecție a Mediului (EPA) din America, metanolul este considerat a fi o otravă cumulativă, care se acumulează în organism și se elimină foarte puțin din el de fiecare data când e consumat.

 

Este substanța cu cele mai multe raportări de reacții adverse din câte există. Cunoscute pentru “erodarea” inteligenței și afectarea memoriei de scurtă durată, componentele acestui îndulcitor toxic pot duce la o varietate largă de afecțiuni, inclusiv: defecte ale nașterii, cancer, diabet, Alzheimer, fibromialgie și oboseală cronică, afecțiuni emoționale precum depresie, atacuri de anxietate, amețeală, dureri de cap, greață, confuzie mentală, migrene, epilepsie și convulsii.

 

Un studiu fondat de Monsanto pentru a cerceta posibilele defecte ale nașterii cauzate de consumul de aspartam a fost oprit după ce datele preliminare arătau informații dăunătoare pentru acesta. În plus, în cartea “În timpul așteptării: Un ghid prenatal” de George E. Verrilli, scrie că aspartamul este suspectat de cauzarea leziunilor cervicale în cazul indivizilor sensibili.

 

Alte studii sugerează că doze mari de aspartam pot fi asociate cu probleme de la amețeală, la schimbări subtile ale creierului, până la retard mental.

 

Aprobarea aspartamului a constituit o încălcare a amenamendului Delaney, care trebuia să prevină substanțele care cauzează cancerul, cum este metanolul (sau formaldehida), să intre în sursele noastre de mâncare. Un toxicologist decedat al FDA-ului a mărturisit în fața Congresului SUA că aspartamul este capabil să producă tumori cerebrale. El și-a încheiat discursul prin întrebarea: “Care este motivul pentru aparentul refuz din partea FDA-ului de a invoca pentru acest aditiv alimentar așa numitul Amendament Delaney? Și dacă însăși FDA alege să încalce legea, cine mai rămâne să protejeze sănătatea consumatorilor?” (2)

 

Pe la mijlocul anilor 1970 s-a descoperit că producătorii de aspartam au falsificat studii în diferite moduri. Una dintre tehnicile folosite a fost de a îndepărta tumorile din animalele testate și de a le pune înapoi în studiu. Altă tehnică de falsificare a studiilor a fost de a lista animale care muriseră ca și cum ar fi supraviețuit studiului. În plus, un fost angajat pentru producătorii de aspartam a spus celor de la FDA pe 13 iulie 1977 că particule de DKP (sau dicetopiperazian, un produs secundar al aspartamului) erau atât de mari încât șobolanii puteau face diferența între DKP și dieta lor obișnuită. (3)

 

Deși Asociația Americană de Diabet chiar recomandă această otravă persoanelor cu diabet, potrivit cercetărilor conduse de un specialist în diabet, aspartamul duce la:

  • o precipitare a diabetului clinic,
  • cauzează un control diabetic mai sărac printre diabeticii care iau insulină pe cale orală
  • duce la agravarea complicațiilor diabetice precum retinopatia, cataracta, neuropatia și gastropareza.

 

Într-o declarație a doctorului H.J. Roberts din Florida, cu privire la îngrijorarea sa față de folosirea produselor cu aspartam de către persoane cu diabet și hipoglicemie, acesta spune: “Din păcate, mulți pacienți de la cabinetul meu, și alții pe care i-am consultat, au dezvoltat complicații metabolige, neuronale și de alt tip, care pot fi atribuite în mod specific folosirii produselor cu aspartam. Acest lucru a fost evident prin pierderea controlului diabetic, intensificarea hipoglicemiei, apriția prezenței “reacțiilor la insulină” (inclusiv convulsii) care s-au demonstrat a fi reacții la aspartam, precum și  prin precipitarea, agravarea și simularea complicațiilor diabetice (precum afectarea vederii și neuropatie) în timpul folosirii acestor produse. […] Îmbunătățire dramatică a acestor caractaristici după evitarea aspartamului și reapariția promptă a acestor probleme atunci când pacientul revenea la produsele cu aspartam, cu bună știință sau din greșală.” (4)

 

Aspartamul se găsește în: sucuri dietetice sau fără zahăr, coca cola dietetică, coca cola zero, deserturi, gumă de mestecat fără zahăr, cereale, budincă, vitamine mestecabile, pastă de dinți.

 

4.COLORANȚI ARTIFICIALI

 

Studiile arată că anumiți coloranți artificiali contribuie la probleme comportamentale în copiii și duc la o reducere semnificativă a IQ-ului.

 

Îngrijorători sunt următorii:

 

Albastru briliant (E133): este interzis în peste 10 țări din Uniunea Europeană. Devine foarte periculos când e expus la temperaturi ridicate, producând gaze toxice. Poate produce reacții alergice în cazul persoanelor asmatice. Este considerat de mulți oameni de știință ca fiind cancerigen, în special atunci când e folosit împreuă cu alți coloranți. Datorită procesului de obținere, este o sursă de metale grele, în special aluminiu.

 

Se poate găsi în: vin aromatizat, cidru, băuturi fără alcool, băuturi alcoolice, suplimente alimentare lichide și solide, carne și produse din carne, pește și produse din pește, produse de cofetărie, bomboane, jeleuri, înghețată, produse lactate dar și în săpun, pastă de dinți, șampon și apă de gură.

 

Roșu Ponceau (E124): Acest colorant este de obicei sintetizat din petrol. Alt nume populare pentru acest aditiv sunt: roșu cosenila, violet SX, roșu alimentar 7, ponceau 4R. Produce reacții alergice persoanelor ce consumă alimente care îl conțin. Predispuse acestor reacții sunt persoanele alergice la aspirină. Este responsabil pentru hiperactivitatea copiilor, pentru agravarea astmului și e considerat în multe țări ca fiind cancerigen. Produce afecțiuni ale stomacului, ale vezicii urinare, ale măduvei osoase și ale colonului. Crește aportul zilnic de plumb și aluminiu. E interzi în țări precum Norvegia, Finlanda și din 2000 și în SUA.

 

Se poate găsi în: dulciuri, jeleuri, deserturi, fructe și conserve din fructe, prăjituri, produse de patiserie, supe instant, băuturi răcoritoare etc.

 

Galben FCF (E110): este un colorant galben sintetic, fabricat din petrol. Se mai numește și galben amurg, FCF, galben orange și sunset yellow. Este de obicei folosit împreună cu E123 – Amarant, pentru a produce maro în ciocolată și E150 – Caramel.  E o versiune a colorantului Sudan I, un posibil cancerigen interzis în UE (pe care îl și conține, fiind o impuritate). Produce alergii la persoanele sensibile la aspirină și poate agrava astmul. Poate produce vărsături, diaree, urticarie, gastrite, umflarea pielii și migrene. Este suspectat de producerea sindromului de hiperactivitate la copii. Conține plumb și aluminiu. Este interzis în Norvegia și Finlanda.

 

Se poate găsi în: băuturi răcoritoare de portocale, gem de caise și piersici, marțipan, marmeladă de citrice, supe instant, margarină, creme pentru prăjituri și torturi, băuturi energizante, pesmet, supe instant cu tăieței, înghețată și multe alte alimente ce sunt galbene, roșii sau portocalii.

 

Tartrazina (E102): este un colorant sintetic ce se obține prin sinteză chimică din gudron de cărbune. Dă culoarea galbenă sau portocalie alimentelor. E interzis în SUA, Norvegia și Austria. Se folosește în combinație cu E133 – Albastru Briliant pentru a da diferite nuanțe de verde. Considerat răspunzător de agravarea astmului, de producere a iritațiilor la nivelul pielii și distrugerea ADN-ului. Poate produce și cancer de tiroidă, mâncărimi, rinite, oboseală, migrene, depresie, probleme de vedere și insomnie. La copii, poate produce sindromul ADHD – deficit de atenție și hiperactivitate.

 

Se găsește în alimente precum: înghețată, acadele, bomboane, produse de patiserie, jeleuri, budincă, gelatină, creme pentru torturi și biscuiți, băuturi răcoritoare cu nuanțe de verde sau galben, băuturi energizante, lichior și sucuri concentrate, cipsuri din porumb și cartof, floricele, condimente, gem, marmeladă, muștar, hrean, murături, fulgi de porumb, sos tartar, tăieței, orez, piure de fructe și supe instant sau cuburi. Se mai poate găsi și în medicamente.

 

5.GRĂSIMILE TRANS

 

Deși se găsesc în mod natural în animale, grăsimile trans sunt folosite pentru a spori și a extinde viața de raft a produselor alimentare și este printre cele mai periculoase substanțe pe care le puteți consuma. Ele sunt formate printr-un proces industrial care daugă hidrogen uleiului vegetal, ceea ce-l face să devină solid la temperatura camerei. Grăsimile trans sunt adesea găsite în alimentele procesate și de tip fast-food. Un număr de studii arată că grăsimile trans măresc nivelul colesterolului LDL (“rău”), scăzând nivelul colesterolui HDL (“bun”). Acest lucru mărește riscul atacurilor de cord, a bolilor de inimă și infacturilor, contribuie la creșterea inflamației în organism, poate duce la apariția diabetului și a altor probleme de sănătate. Pe piața daneză, uleiurile și grăsimile care conțin mai mult de 2% acizi grași trans sunt interzise – o mișcare ce în mod eficient interzice uleiurile hidrogenate.

 

Se găsesc în: prăjituri, biscuiți, plăcinte, crackerși, cipsuri, popcorn, alimente prăjite în ulei (cartofi prăjiți, gogoși, carne prăjită), blaturi de pizza, margarină.

 

6.BUTILHIDROXIANISOL (E320)

 

 Este un aditiv alimentar din categoria antioxidanților sintetici, cu rol în prevenirea râncezirii grăsimilor, a schimbării culorii sau a aromei. Printre posibilele efecte secundare descrise se numără: reacții alergice, leziuni la nivel celular, inclusiv la nivelul ADN-ului, declanșarea unor procese tumorale gastrice. Afectează sistemul neurologic al creierului, contribuie la alterarea comportamentului și la mărirea riscului de cancer. Are efect cancerigen asupra animalelor de laborator pe care a fost testat.

 

Se găsește în: grăsimi animale sau vegetale, amestecuri pentru patiserie, snacks-uri, supe și ciorbe instant, sosuri, fructe procesate, cereale preparate, suplimente nutritive, mirodenii, produse din carne, cartofi deshidratați, arome și lapte praf.

 

7.NITRITUL DE SODIU (E250) ȘI NITRATUL DE SODIU (E251)

 

Sunt unii dintre cei mai folosiți conservanți în păstrarea alimentelor din carne precum șunca sau cremvuștii, în același timp ajutând carnea să pară mai roșie, făcând-o pe cea veche să arate mai proaspătă și mai “apetisantă”. Practic toată carnea procesată conține Nitrit sau Nitrat de Sodiu. Ei inhibă bacteriile, în special bacteria Clostridium botulinum, ce produce boala letală numită botulism. E250 este un conservant eficace datorită caracterului oxidativ ce poate duce la distrugerea materialului genetic al celulei bacteriene. E250 este interzis în Norvegia, Suedia, Canada și partial în Germania.

 

Ambele sunt cancerigene odată pătrunse în distemul digestiv. Odată ajunse acolo, formează o varietate de nitrozamine care-și croiesc drumul până în sânge și cauzează un număr de probleme în organele interne, ficatul și pancreasul fiind cele mai afectate. Multe studii leagă aceste substanțe de creșterea incidenței cancerului, în special a celui de stomac. Consecințele consumului de alimente (sau apă) cu un conținut ridicat de nitrat/nitrit de sodium, pot fi următoarele: albăstrirea buzelor și pielii, oboseală, dureri de cap, ritm cardiac crescut, apariția bolilor de inimă și a diabetului de tip 2, etc.

 

În mod interesant, produsul a fost interzis în America de FDA dar a fost anulată hotărârea din cauza producătorilor de alimente care s-au plâns că nu aveau altă alternativă pentru conservarea produselor alimentare împachete. Este interesant de observat cum anumiți indivizi aleg să distrugă sănătatea altora pur și simplu pentru a permite unei industrii să înflorească.

 

Se găsesc în: cremvuști, cârnați, șuncă, salam, slănină, carne tocată, pește afumat sau orice alt tip de carne procesată.

 

8.BROMATUL DE POTASIU (E924)

 

Este un aditiv folosit din 1914 pentru a mări volumul în anumite făinuri albe, pâini, produse de patiserie și este un cunoscut cancerigen. El face pâinea mai mare și mai albă, dar mai ușoară deoarece mărimea se obține prin formarea bulelor de gaze care umflă masa, obținută tradițional cu drojdie.

 

Chiar și în cantitățile mici care se găsesc în pâine pot crea probleme serioase pentru noi. Efectele sale cancerigene au fost recunoscute de Agenția Internațională de Cercetări asupra Cancerului încă din 1983.

 

În 2015, Grupul de Lucru pentru Mediul Înconjurător (Environmental Working Group – EWG) a publicat un raport despre bromatul de potasiu. Într-un articol publicat pe Tree Hugger, Joso Aguayo, analist al bazei de date EWG și coauthor al raportului, explică cum în studiile pe celule umane s-a observat că bromatul de potasiu are efect genotoxic, sau cu alte cuvinte, afectează AND-ul celular.

 

9.SULFIT DE SODIU (E221)

 

Este o sare de sodiu a acidului sulfuros, care se prezintă sub forma unei pulberi albe, instabile, ce reacționează cu oxigenul pentru a forma suflat. În condiții acide formează acid sulfuros, care are proprietăți conservante, oxidante și de albire, dar și de reducere a cantității de vitamine din alimente. În mod ilegal, acest conservant poate fi folosit pentru a masca degradările bacteriene ale cărnii.

 

Potrivit unui raport realizat de FDA, aproximativ 1 din 100 de oameni este sensibil la sulfiții din alimente și mâncare. Indivizii sensibili la sulfiți pot experimenta dureri de cap, probleme respiratorii și iritații, ca urmare a consumului. În cazuri severe, sulfiții pot cauza moarte prin închiderea completă a căilor respiratorii, ducând la stop cardiac. La persoanele astmatice poate provoca probleme respiratorii. În combinație cu alcoolul poate accentua maniferstările mahmurelii.

 

Se găsește în: vinuri, alimente procesate și fructe uscate.

 

10.DIOXID DE SULF (E220)

 

Aditivii din sulf sunt toxici iar în SUA, FDA-ul a interzis folosirea lor în fructe și legume crude. Printre reacțiile adverse se includ: tulburări bronhice (în special la cei predispuși la astm bronșic), hipertensiune arterial (tensiune arterial scăzută), senzații de furnicături, dureri de cap, amețeli sau șoc anafilactic. De asemenea, încetinește asminilarea vitaminei B1 și E. Este recomandată evitarea sa în special de către persoanele care suferă de bronșită, conjuctivită, emfizem, afecțiuni cardiovasculare și renale.

 

Se găsește în: bere, băuturi carbogazoase, fructe uscate, fructe conservate și preparatele din acestea, sucuri, vinuri, oțeturi și produse din cartofi precum chipsuri sau snacksuri.

 

 

 

Când privim majortatea problemelor de sănătate cu care se confruntă oamenii astăzi, este imposibil să mai negăm faptul că majoritatea, dacă nu aproapte toate, pot fi direct legate de alimentele pe care le consumăm. Care este rostul să mai dezbatem dacă aceste substanțe sunt sau nu bune pentru noi, din moment ce nu sunt naturale și nu au de căuta în alimentele noastre la bun început? Cumva se pare că sistemul nostru de alimentație a ajuns să țină mult mai mult de comoditate, gust și obișnuință și în nici un caz despre sănătatea individului. Cred că este foarte important să ne gândim la toate aceste lucruri și să conțientizăm că modul în care ne hrănim ne afectează organismul într-un mare fel.

 

Partea proastă este că efectul acestor substanțe nu se simte imediat, ci peste 5-10 ani. Dar un lucru este sigur: aditivii alimentari nu sunt deloc buni pentru sănătatea noastră. Personal, am renunțat la consumul produselor procesate în urmă cu 2 ani. Foarte rar mai cumpăr alimente cărora trebuie să le citesc eticheta, și când o fac lista ingredientelor este foarte scurtă. Vizitele mele rare la supermarketuri se opresc la raionul de fructe și legume. Trec pe lângă celelalte raioane frumos colorate și etichietate, și sunt atât de fericită și mulțumită cu mine că am renunțat la toate acele alimentele procesate. Pentru că și eu abuzam de ele în “tinerețea mea”.

 

Aveam în generală o colegă tare simpatică care nu mânca niciodată chipsuri și ne zicea că sunt cancer la pungă. Nimeni nu o băga în seamă, adică cel puțin nimeni nu se gândea serios la ce zicea ea. Acum când îmi amestesc de ea nu pot să nu zâmbesc și să mă gândesc câtă dreptate avea.
surse:

www.collective-evolution.com/2012/10/19/10-food-additives-should-avoid/

www.articles.mercola.com/sites/articles/archive/2009/04/21/msg-is-this-silent-killer-lurking-in-your-kitchen-cabinets.aspx

www.mercola.com/article/aspartame/hidden_dangers.htm

www.aspartame.ca/page_a6.html

www.cesamancam.ro/albastru-briliant-e133.html

www.cesamancam.ro/e-110_galben_fcf.html

www.cesamancam.ro/e_124_rosu_ponceau_4r.html

www.cesamancam.ro/e-102-tartrazina.html

www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/in-depth/trans-fat/art-20046114

www.infocons.ro/ro/dictionar/e320?fp=1

www.peruprom.com/en/personal/bromato.html